Rezervaţia Naturală "Plaiul Fagului"
Istoria și biodiversitatea
12.07.2016

Istoria

Rezervaţia Naturală de Stat „Plaiul Fagului", ca instituţie cu profil de protecţie a mediului, este comparativ tînără. Însă fondul ei forestier, cu o vastă varietate fito-faunistică specifică părţii de nord-vest a Podişului Central al Codrilor, are rădăcini milenare. Arboreturile, amplasate pe cele mai diverse soluri, elementele de relief, exprimate printr-o vastă variabilitate a altitudinilor şi a expoziţiei versanţilor, se află într-un mozaic armonios cu factorii de mediu care, consolidînd echilibrul ecologic, le creează condiţii favorabile de creştere. Aici contrastul se îmbină cu elementul creativ al complexului factorilor de mediu, fapt care explică convieţuirea reprezentanţilor diverselor specii de plante şi animale.

În acelaşi timp, creşterea masivă a populaţiei în regiune, pe parcursul ultimelor două secole, a contribuit la intensificarea exploatării pădurilor. Fragmentarea şi devastarea lor pe alocuri a căpătat proporţii mari, motiv care a impulsionat un grup de entuziaşti în frunte cu baronul A. Stuart, magistru în zoologie, să creeze la 15 martie 1904 Societatea experimentatorilor şi iubitorilor naturii din Basarabia. Pentru prima dată, în vederea formulării cît mai convingătoare a argumentului ştiinţific de a lua sub protecţia statului cele mai reprezentative sectoare silvice, în regim de urgenţă au fost desfăşurate investigaţiile respective de teren.

Conştientizînd valoarea inestimabilă a pădurilor şi pericolul posibilităţii dispariţiei lor, pentru a le  asigura păstrarea  structurii  funcţionale,  deseori s-au făcut încercări de a li se crea un refugiu, luîndu-le sub protecţia statului.

După mai multe încercări, în baza Hotărîrii Consiliului de Miniştri al României din 19 iulie 1937, 8 sectoare valoroase de pădure şi un sector de stepă din cele mai reprezentative, în majoritate amplasate pe Podişul Central al Codrilor, au fost declarate monumente ale naturii din Basarabia. Practic, cu această realizare Societatea nominalizată îşi încheie opera constructivă a mişcării de ocrotire a naturii din Basarabia.

După terminarea celui de al doilea război mondial, ideea protecţiei mediului este reluată în 1958 de Comisia ocrotirii naturii, creată în cadrul Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a fostei U.R.S.S. Pe parcurs, în scopul conservării monumentelor naturii membrii Comisiei au făcut mai multe propuneri, unele din care au fost acceptate. Astfel, în baza Hotărîrii Sovietului de Miniştri al R.S.S.M. nr. 111 din 13 martie 1962 a fost creată reţeaua fondului ariilor protejate de stat cu o suprafaţă de 3681,1 ha; prin Hotărîrea Sovietului de Miniştri al R.S.S.M. nr. 310 din 27 septembrie 1971 este creeată prima rezervaţie silvică de stat ,,Codrii"; prin Hotărîrea Sovietului de Miniştri al R.S.S.M. nr. 5 din 8 ianuarie 1975 ,,Cu privire la măsurile de ocrotire a obiectelor şi complexelor naturale pe teritoriul R.S.S.M." sub protecţia statului au fost luate 584 de obiecte şi complexe naturale de o importantă valoare naţională şi internaţională cu o suprafaţă totală de 37,5 mii ha. În următorul an, în baza Hotărîrii Sovietului de Miniştri al R.S.S.M. nr. 106 din 9 aprilie 1976 a fost creată rezervaţia silvo-cinegetică ,,Pădurea Rădeni", care activează pe parcursul a doar 16 ani. Schimbările de ordin social-politic care au avut loc în Republica Moldova în anii '90 ai secolului trecut au impus unele schimbări şi în structura funcţională a rezervaţiei. În baza Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 167 din 12 martie 1992 rezervaţia silvo-cinegetică ,,Pădurea Rădeni" a fost reorganizată în Rezervaţia Naturală de Stat „Plaiul Fagului", sub denumirea care funcţionează în prezent.

 

 

Copyright © 2024 Toate Drepturile Rezervate.