vezi mai mult

 
Cunoașterea patrimoniului natural al Rezervației Naturale "Plaiul Fagului"
26.04.2022     
 
Prima pagină   »  Comunicare   »  Comunicate » Rezervația Naturală ”Plaiul Fagului” împlinește 30 de ani de la fondare
11
03.2022
Rezervația Naturală ”Plaiul Fagului” împlinește 30 de ani de la fondare
   
 

Rezervaţia Naturală ,,Plaiul Fagului" sărbătorește 30 de ani de la înfiinţare. În tot acest timp, convingerea noastră este că trebuie că depunem eforturi eficiente pentru edificarea în continuare a unei arii naturale protejate capabile să asigure menţinerea, conservarea şi regenerarea arboretelor de fag european, ocrotirea şi ameliorarea diversităţii biologice forestiere; dispuse să protejeze farmecele landşafturilor naturale, acele inegalabile comori capabile să surprindă şi să uluiască cugetul şi imaginaţia vizitatorilor.

În tot acest răstimp s-au făcut o mulţime de lucruri frumoase în domeniul de cercetare, turism ecologic şi lucrări de reconstrucţie ecologică în scopul înfiinţării unor noi generaţii de arborete cu structuri şi compoziţii optim diversificate în raport cu condiţiile de mediu.

Au fost efectuate cercetări complexe de descriere a florei şi fitocenozelor forestiere, a faunei şi lumii animale, a formelor de relief, tipurilor şi subtipurilor de sol. Urmare a acestor studii, în anul 2005 a fost editată monografia Natura Rezervaţiei ,,Plaiul Fagului". În scurt timp, a apărut o altă monografie ,,Cercetarea ecosistemelor forestiere din Rezervaţia ,,Plaiul Fagului" (2007). În baza monografiilor editate a fost alcătuită lista plantelor vasculare de pe teritoriul actual al rezervaţiei, care a inclus 947 de specii de plante şi ciuperci, dintre care 720 de specii de plante vasculare ce fac parte din 365 de genuri şi 84 de familii. Au fost evidenţiate 115 specii de plante rare, ceea ce constituie 16% din compoziţia floristică a rezervaţiei. De asemenea, cercetările efectuate au permis distingerea şi depistarea pe teritoriul rezervaţiei a 49 de specii de mamifere, care constituie 70% din teriofauna republicii.

            Cercetările ştiinţifice silvice au fost încununate cu monografia ,,Instalarea şi menţinerea speciilor de stejar". Urmare a studiilor desfăşurate, a fost demonstrat faptul că puieţii de stejar pedunculat obținuţi din semănăturile de primăvară s-au caracterizat printr-o creștere mai rapidă comparativ cu cei proveniţi din semănăturile de toamnă. Ritmul de creștere mai scăzut observat la puieţii obţinuţi din semănăturile de toamnă s-a datorat vremii geroase prelungite din timpul iernii, care a dus la scăderea viabilității ghindei și vigorii descendenților. Desimea de plantare a puieților de gorun instalaţi sub masiv de pădure a avut o influență semnificativă asupra creșterii lor în înălțime. În cazul desimii de plantare scăzute (1,0 x 1,0 m), puieții gorunului au beneficiat de o disponibilitate mai mare de substanţe minerale din sol și au demonstrat cele mai performante creșteri, în contrast cu puieţii plantați în desime mare (0,5 x 0,5 m). Regenerarea prelungită a sistemului radicular retezat după procesul de transplantare al puieților de gorun a determinat creșterea lor foarte lentă în primii ani de viață.

În fondul forestier al rezervaţiei se efectuează lucrări de reconstrucţie ecologică a arboretelor. Necesitatea acestor lucrări este determinată de faptul că actualele arborete din teritoriul rezervaţiei în trecut au fost gospodărite în regim de crâng cu aplicarea în calitate de tratamente a tăierilor rase. Acest mod de regenerare a arboretelor, neadecvat cu exigenţele bioecologice a stejarului pedunculat (Quercus robur) şi a gorunului (Q. petraea), au condus de-a lungul timpului, la un stadiu avansat de degradare şi de destructurare a arboretelor. Ca urmare, în mai multe arborete din rezervaţie a scăzut potenţialul ecoprotectiv şi bioproductiv, unele arborete au ajuns la o stare lâncedă a vegetaţiei. Mai mult decât atât, persistă în continuare fenomene de degradare a ecosistemului atât la nivel de biocenoză (arborete parţial şi total derivate de la tipul natural-fundamental de pădure), cât şi la nivel de biotop (arborete cu productivitate subnormală, cu soluri pe cale de înţelenire). Prin urmare, executarea în rezervaţie a lucrărilor de reconstrucţie ecologică contribuie la sporirea funcţiilor de protecţie şi la productivitatea arboretelor, se ameliorează diversitatea biologică forestieră.